Acnistat

ACNISTAT ŞAMPON ANTISEBOREIC – STUDIU CLINIC

Consideraţiuni teoretice privind fiziopatologia seboreei.            

Sindromul seboreic are la bază o disfuncţie a foliculului pilosebaceu produsă de intervenţia unor factori care determină creşterea secreţiei sebacee. Acest sindrom este determinat de tulburări hormonale, particularităţi morfologice ale foliculului pilosebaceu şi factori secundari ai secreţiei sebacee crescute si anume: dezvoltarea florei microbiene saprofite si lipoliza secundară.

a) Tulburările hormonale. La pubertate are loc o creştere a sintezei de hormoni androgeni, datorită activării testiculului, ovarului si suprarenalei de către hipofiză şi de către hipotalamus, ca urmare a unor factori genetic prestabiliţi. Glandele sebacee fiind un veritabil receptor al hormonilor androgeni reacţionează prin producerea de sebum. Importanţa factorului endocrin a fost sugerată de o serie de aspecte clinice ca: absenţa seboreei înainte de pubertate, absenţa ei la castraţi sau la bolnavi cu hipogonadism, asocierea seboreei cu o serie de sindroame virilizante la femeie. Hipersecreţia androgenică determină o creştere a secreţiei sebacee si o hipercheratoză a ostiumului folicular care constituie factorul principal in apariţia sindromului seboreic.

b) Particularităţile funcţionale şi morfologice ale foliculului pilosebaceu. Se consideră că la baza apariţiei seboreei există o predispoziţie ereditară morbidă; disfuncţia foliculului pilosebaceu implicând atât formarea locală de hormoni androgeni chiar la nivelul celulelor sale, cât şi o receptivitate mai mare faţă de aceşti hormoni, fapt care explică apariţia sindromului seboreic şi în prezenţa unor niveluri normale de hormoni androgeni circulanţi. Hipersensibilitatea celulelor foliculare, explică şi de ce glandele sebacee sunt foarte dezvoltate, având o capacitate secretorie de peste 20 de ori mai mare decât în condiţii normale. Formarea hormonilor androgeni de către foliculul pilosebaceu este argumentată de activitatea enzimatică crescută a 3- beta-hidroxisteroid-dehidrogenază, care intervine în reacţiile de oxidoreducere a hormonilor androgeni, reacţii care transformă delta-4-andro-stendionul produs de suprarenală în dehidrotestosteron care se consideră că este de aproape 20 de ori mai activ decat testosteronul. De asemenea, tot în foliculul pilosebaceu s-a pus in evidenţă 5-alfa-reductaza, enzima care transformă testosteronul liber in metabolitul său activ, dehidrotestosteronul (D.H.T.). Acesta se cuplează cu o proteină citoplasmatică care îl transportă în nucleu, unde intervine în procesele complexe de biosinteză ale glandelor sebacee.

c) Factorii secundari secreţiei sebacee crescute. Hipersecreţia de androgeni si hipersensibilitatea foliculului pilosebaceu determină dezvoltarea exagerată a glandelor sebacee şi o hipertrofie a acestora, urmată de blocarea fluxului sebumului din folicul. Retenţia de sebum favorizează apariţia unor condiţii de anaerobioză care înlesneşte dezvoltarea florei microbiene (Propio bacterium acnes si Stafilococus epidermitis). Aceşti germeni sintetizează enzime lipolitice ce produc liza sebumului cu eliberare de acizi graşi liberi (C8-C14) care sunt deosebit de iritanţi şi iniţiază procesul inflamator in seboree şi în acnee. Acizii graşi liberi in exces produc iritaţia pielii şi reacţii inflamatorii locale care cresc secreţia glandelor sebacee, o intreţin şi o agravează. Ulterior prin distensia ductelor şi a foliculilor se ajunge la alterarea si distrugerea peretelui lor şi scurgerea conţinutului foliculilor în derm, ceea ce are drept consecinţă producerea unui infiltrat inflamator similar reacţiei de corp străin, keratina şi sebumul comportându-se ca atare. Pe de altă parte, germenii pot ei insăşi să genereze reacţii inflamatorii prin producerea de enzime producătoare de inflamaţii (proteaze si amilaze) care activează complementul şi macrofagele şi mai ales exercită un chimiotactism pentru leucocitele neutrofile. Aportul crescut de neutrofile in jurul foliculului afectat este urmat de eliberarea de colagenaze si elastaze, ceea ce are drept rezultat creşterea reacţiei inflamatorii. Vindecarea acestei reacţii inflamatorii este cicatriceală cu distrugerea foliculului pilosebaceu fapt care explica de ce odată instalată alopecia, rămâne definitivă.În agravarea seboreei mai intervin o serie de alţi factori ca: suprainfecţia cu germeni piogeni sau Gram negativi, aplicaţii de preparate grase, preparate cortizonice, detergenţi, medicamente pe bază de iod, brom, barbiturice, alimente condimentate.

 

Tratamentul fiziopatologic al seboreei

Tratamentul fiziopatologic al seboreei presupune:

1. Interceptarea acţiunii hormonilor androgeni şi a metaboliţilor lor la nivelul receptorilor hormonali androgeni ai foliculului pilosebaceu

2. Tratamentul proceselor inflamatorii locale subclinice

3. Stimularea vascularizaţiei locale şi a regenerării foliculului pilosebaceu.

Acnistat – Şampon Antiseboreic, prin componentele sale se adresează tuturor factorilor de mai sus.

Acnistat – Şampon antiseboreic conţine o serie de substanţe cu acţiune antiandrogenă locală care blochează selectiv receptorii androgeni de la nivelul folicului pilosebaceu. Acest fapt duce la diminuarea activităţii glandelor sebacee, iar consecinţele clinice sunt dintre cele mai bune. În acest sens, bazat pe o serie de observaţii şi rezultate clinice, s-a utilizat o serie de produse vegetale care conţin substanţe chimice cu o structură similară cu a hormonilor androgeni, numite fitohormoni. Ele fac însă oficiul de substanţe antiandrogene locale şi chiar dacă au concentraţie infinitisimală, blochează selectiv receptorii hormonali androgeni de la nivelul glandelor sebacee şi pun astfel hormonii androgeni în incapacitatea de a-şi exercita activitatea lor de stimulare a glandelor sebacee. Se realizează un beneficiu local maxim cu efecte secundare sistemice absente. Acnistat – Şampon antiseboreic împiedică astfel acţiunea hormonilor androgeni sau a metaboliţilor acestora, asupra glandelor sebacee de la nivelul pielii capului. Efectul clinic este de maximă importanţă şi eficienţă: după o lună sau o lună jumătate de aplicare a şamponului Acnistat – Şampon antiseboreic, rezultatele sunt dintre cele mai bune: absenţa mătreţii şi oprirea totală a căderii părului. Alte componente ale şamponului (Dermal 115 si Zincul, precum şi loţiunea Acnistat aferentă) se adresează celorlalte aspecte ale sindromului seboreic. Cum secreţia glandelor sebacee şi sudoripare este oprită doar prin acţiunea locală a şamponului, se inţelege că prin absenţa administrării acestuia, după un timp variabil, manifestările locale specifice sindromului seboreic reapar. 

Obiectivele studiului

 

În realizarea acestui experiment, s-au urmărit mai multe aspecte şi anume:

I. Nivelul de sebum; determinare cantitativă, înainte şi după administrarea preparatului Acistat-Şampon antiseboreic;

II. Compoziţia biochimică a sebumului înainte şi după administrare;

III. Studiul florei microbiene a pielii capului înainte şi după administrare;

IV. Aspecte particulare – prurit, seboree uscată, seboree umedă, căderea părului

 

I. Nivelul de sebum; determinarea cantitativă înainte şi după aplicarea preparatului antiseboreic. Material şi metodă

 

Studiul a urmărit determinarea nivelului normal de  sebum (casual level), care reprezintă nivelul de saturaţie stabilit în condiţiile în care regiunea testată nu este protejată împotriva atingerii accidentale, ştergerii sau contactului cu îmbrăcămintea sau lenjeria de pat. El este important pentru că oferă relaţii cu privire la situaţia din condiţiile cotidiene obişnuite de viaţă.

Recoltarea sebumului s-a efectuat după o tehnică simplă  folosind tampoane de vată sterilă, degresată cu alcool şi uscată la etuvă, ataşate pe port tampon. Tampoanele s-au păstrat în sticluţe curate, degresate şi ermetic închise.

Manevrarea acestor tampoane s-a efectuat doar cu pensa pentru a evita încărcarea cu substanţe provenite de pe mână şi  pentru a înlătura un factor producător de erori.

Pentru lotul experimental s-au selectat 10 persoane cu secreţie seboreică importantă şi cădere a părului, de sex feminin şi masculin de vârstă 20-26 ani.

Locul de recoltare l-a constituit pielea capului, la nivelul vertexului, apreciat subiectiv, pe o suprafaţă de 1/2cm. Recoltarea s-a efectuat prin tamponare pe această suprafaţă încadrată de un şablon.

O primă recoltare s-a realizat înainte de utilizarea preparatului. Spălarea cu acest preparat s-a făcut cu masarea energică a pielii capului şi o perioadă de contact a şamponului cu pielea capului de aproximativ 5 minute. Următoarele recoltări s-au efectuat în prima zi, a doua zi şi în a patra zi după folosirea preparatului, precum şi o recoltare în timp, după al treilea spălat.

De asemenea, pentru a exclude eventualitatea ca seboreea şi căderea părului să fie simptome în cadrul unei afecţiuni, persoanele din lotul experimental, au fost supuse unor examinări clinice şi paraclinice.  Explorările de laborator au vizat:

- dozări hormonale şi anume 17- cetosteroizii urinari în urina din 24 de ore pentru a exclude un sindrom suprarenogenital;

- determinarea colesterolului, a lipidelor totale pentru a înlătura eventualitatea unei hipotiroidii subclinice;

- hemoleucograma cu morfologie completă pentru a exclude o afecţiune sanguină: anemie, leucemie, etc.

Rezultatele probelor de laborator sunt incluse în tabelul următor:

	Caz	Vârstă	Sexul	17 CST mg/urina din 24 ore	Colesterol (mg %)	Lipide Totale (mg %)	Hemoleucograma
							Hematii	Reticulo Cite	Hb	Leuco cite	Trombo cite
1.	P.I	24	fem.	10	2	550	4.5	1	12	6000/mm3 PMN=67% L=26% E=1% M=6%	200.000 mm3
2.	B.M	26	fem.	11	1,8	600	4,3	1,2	11,5	5000/mm3 PMN=70% L=24% E=2% M=4%	180.000 mm3
3.	M.C	24	fem	10,5	2,1	560	4,8	1	13	7500/ mm3 PMN=65% L=27% E=2% M=6%	210.000 mm3
4.	C.R	24	masc	10	2,25	750	4,7	1,1	12,5	6000/mm3 PMN=64% L=27% E=2% M=9%	270.000 mm3
5.	L.C	25	fem.	9	2	580	4,4	1,2	12	5500/ mm3 PMN=62% L=29% E=1% M=8%	220.000 mm3
6.	V.D	24	fem	11	1,9	720	4,2	1	11	6000/ mm3 PMN=68% L=26% E=2% M=4%	300.000 mm3
7.	P.G	20	fem	10,5	1,95	620	4,3	1,1	11,5	7000/ mm3 PMN=66% L=26% E=15 M=7%	300.000 mm3
8.	L.G	24	Fem	11	2,3	590	4,1	1,2	11	7500/ mm3 PMN=66% L=26% E=2% M=7%	300.000 mm3
9	D.C	26	Fem	11,5	2,3	780	4,5	1,2	12	7400/ mm3 PMN=64% L=27% E=2% M=7%	310.000 mm3
10	P.C	26	Fem	10,5	1,95	570	4,6	1,1	13	6500/ mm3 PMN=68% L=22% E=15 M=9%	300.000 mm3

Valorile se încadrează în limitele normalităţii.

Rezultate

Determinarea nivelului de sebum s-a realizat prin cântărire la balanţa analitică a tampoanelor folosite pentru recoltare înainte şi după tratament şi diferenţă a rezultatelor. Cantităţile de sebum în grame sunt incluse în tabelul următor:

Nivelul de sebum înainte şi după folosirea şamponului la persoane luate în studiu.

Nr crt	Caz	Vârsta	Sexul	Înainte de tratament (g)	În prima zi după tratament (g)	A doua zi după tratament (g)	A patra zi după tratament (g)	In timp după un nr. de spălături
1.	I.D	23	Fem	0,018	0,009	Nedetermin.	Nedetermin.	Nedetermin.
2.	M.S	24	Fem	0,012	0,003	Nedetermin.	Nedetermin.	Nedetermin.
3.	L.P	24	Fem.	0,019	0,008	Nedetermin	Nedetermin	Nedetermin

 

Nivelul de sebum înainte şi după utilizarea şamponului la persoanele din lotul experimental.

Nr crt	Caz	Vârsta	Sexul	Înainte de tratament (g)	În prima zi după prima spălare	A doua zi după prima spălare (g)	A patra zi după prima spălare (g)	După a treia spălare (g)
1.	P.I	24	Fem.	0,031	0,018	0,016	0,013	0,021
2.	B.M	26	Fem	0,019	0,012	0,013	0,025	0,013
3.	M.C	24	Fem	0,034	0,009	0,009	0,007	0,003
4.	C.P	24	Masc.	0,018	0,009	0,012	0,010	0,014
5.	L.C	25	Masc.	0,034	0,031	0,024	0,017	0,017
6.	V.D	24	Fem	0,018	0,015	0,012	0,012	0,020
7.	P.G	20	Fem	0,030	0,028	0,023	0,018	0,012
8.	L.G	24	Fem	0,021	0,024	0,021	0,016	0,011
9.	D.C	26	Masc	0,022	0,016	0,012	0,014	0,014
10	P.C	26	Fem	0,031	0,020	0,015	0,012	0,010

 

Se constată o scădere a valorilor, deci a nivelului de sebum, în timp, valoarea medie pentru cele 10 persoane înainte de tratament fiind x = 0,024 g, iar după tratament – la prima determinare x1 = 0,0182 g

-                      la a doua determinare x2 = 0,0157 g

-                      la a treia determinare x3 = 0,014 g

-                      la ultima determinare x4 = 0,0135 g

                                               nr. determinărilor

După aproximativ a şasea spălare cu şamponul antiseboreic, s-a dat persoanelor din lotul experimental, spre folosire concomitentă, o loţiune antiseboreică. După spălarea cu şampon, în modul prezentat anterior şi clătire abundentă cu apă, pielea capului se fricţionează cu un tampon îmbibat în loţiunea antiseboreică.

Nivelul de sebum (recoltarea fiind efectuată în acelaşi mod ca în cazul folosirii simple a şamponului) determinat înainte şi după utilizarea loţiunii este inclus în tabelul de mai jos:

Nivelul de sebum înainte şi după folosirea loţiunii la persoanele considerate drept mostre (normale).

Nr. crt.	Cazul	Vârsta	Sexul	Nivelul de sebum înainte de tratament	Nivelul de sebum după tratament – determinare la patru zile
1.	M.V	24	Feminin	0,012	Nedeterminabil
2.	C.P	24	Masculin	0,009	nedeterminabil

 

Nivelul de sebum înainte şi după folosirea loţiunii – determinare la persoanele lotului experimental:

Nr. crt.	Cazul	Vârsta	Sexul	Nivelul de sebun înainte de folosirea Loţiunii (g)	Nivelul de sebum după folosirea loţiunii (g)
1.	P.I	24	Fem	0,039	0,009
2.	B.M	26	Fem	0,009	0,009
3.	M.C	24	Fem	0,014	0,012
4.	C.P	24	Masc	0,003	0,006
5.	L.C	25	Masc	0,102	0,008
6.	V.D	26	Fem	0,010	0,008
7.	P.G	20	Fem	0,004	0,008
8.	L.G	24	Fem	0,008	0,009
9.	D.C	26	Masc	0,009	0,003
10	P.C	26	Fem	0,0012	0,004

 

Se remarcă o scădere considerabilă a cantităţii de sebum, de la valoarea medie de x = 0,021 la cea de x1 = 0,007, de aproximativ 3 ori.

Reprezentarea grafică a nivelului mediu de sebum înainte şi după utilizarea şamponului combinat cu loţiunea.

II. Compoziţia biochimică a sebumului înainte şi după tratament

 

Al doilea aspect urmărit a fost determinarea cantităţii de lipide şi de colesterol total din  sebumul recoltat înainte de tratament şi după folosirea preparatului. Probele recoltate au fost trimise la laborator pentru determinări, unde fiecare probă a fost admisă într-un amestec alcool – eter 1/3 şi apoi filtrată pentru a îndepărta impurităţile şi alţi produşi aflaţi în suspensie.

Filtrarea s-a făcut pe hârtie de filtru cantitativă, degresată în prealabil şi îmbibată în amestec alcool – eter, urmată de spălare abundentă la cald, cu amestecul degresant, pentru a culege eventualele urme de grăsime reţinute de hârtie.

Filtratul s-a colectat în capsule de porţelan şi evaporat 24 ore într-o cameră termostat. Lipidele totale (materialul alcool – eter solubil) s-au determinat gravimetric la o balanţă. Probele pentru care s-a cerut dozarea colesterolului total s-au prelucrat după metoda Grigant şi Bloor.

Pentru determinarea colesterolului total prin metoda Grigant, lipidele determinate gravimetric, s-au reluat din capsulă cu cantităţi mici şi repetate de eter la cald (pentru culegerea urmelor de grăsime) şi s-au trecut într-o pâlnie de separare Grigant.

S-a procedat în continuare la extragerea colesterolului cu 7 ml alcool sodat (pentru saponificare) apoi cu eter, agitând încet prin răsturnare. După instalarea celor două faze (superioară eterică şi inferioară alcool sodat), s-a îndepărtat stratul inferior, iar faza eterică s-a spălat de câteva ori cu apă distilată agitând uşor (pentru evitarea emulsionării) şi s-a cules într-o capsulă de porţelan ca şi cantităţile de eter folosite la spălarea pâlniei. Reziduul obţinut după evaporarea extractului eteric (24 de ore în camera termostat) s-a solvit în 3 ml cloroform şi s-a trecut în eprubetă. Capsula a fost spălată cu încă 2 ml cloroform, care au fost aduşi în aceeaşi eprubetă, în care s-au adăugat 2 ml anhidridă acetică şi 5 picături acid sulfuric concentrat. După 20 de minute la întuneric, pentru dezvoltarea reacţiei de culoare, s-a efectuat citirea la un fotocalorimetru utilizând filtru roşu şi cuva de 1 ml.

Extincţiile obţinute s-au raportat la o curbă etalon constituită pe baza unei soluţii de colesterol, 0,06% în cloroform.

Ţinând seama de cantităţile mici de colesterol din probe şi pentru a evita cât mai mult erorile, media extincţiilor a 3 determinări succesive pentru fiecare probă în parte, a fost raportată la 2 puncte succesive ale curbei etalon şi calculată media lor.

Cantităţile de lipide determinate în probele de sebum recoltate la persoanele lotului experimental sunt incluse în următorul tabel:

Cantitatea de lipide din sebumul recoltat de la persoanele considerate martor:

Nr crt.	Caz	Vârsta	Sexul	Înainte de tratament	În prima zi după tratament	A doua zi după o primă spălare	A treia zi după o primă spălare	In timp după mai multe spălări
1.	I.D	23	Fem	0,016	0,007	Nedeterm.	Nedeterm.	Nedeterm
2.	M.S	24	Fem	0,010	0,001	Nedeterm	Nedeterm	Nedeterm
3.	L.R	24	Masc	0,017	0,006	Nedeterm	Nedeterm	Nedeterm

                                                       x            x1   

Cantităţile de lipide determinate în probele de sebum recoltate la persoanele lotului experimental sunt incluse în următorul tabel:

Nr. crt.	Caz	Vârsta	Sexul	Înainte de tratament	În prima zi după tratament	A doua zi după tratament	A treia zi după tratament	Im timp după un nr. de spălări
1.	P.I	24	Fem	0,029	0,016	0,014	0,011	0,019
2	B.M	26	Fem	0,017	0,010	0,001	0,023	0,011
3.	M.C.	24	Fem	0,032	0,007	0,007	0,005	0,001
4.	C.P	24	Masc	0,016	0,007	0,010	0,008	0,015
5.	L.C	25	Masc	0,032	0,029	0,022	0,015	0,018
6.	V.D	24	Fem	0,016	0,013	0,010	0,010	0,012
7.	P.G	20	Fem	0,028	0,026	0,021	0,016	0,012
8.	L.G	24	Fem	0,019	0,022	0.019	0.014	0.010
9.	D.C	26	Masc	0,020	0,014	0,010	0,012	0,009
10	P.C	26	Fem	0,029	0.018	0,013	0,010	0,008
				X	X1	X2	X3	X4

 

Cantitatea de colesterol din sebumul recoltat la persoanele considerate martor:

Nr Crt	Caz	Vârsta	Sexul	Înainte de tratament	După prima zi de tratament	După a doua zi de tratament	După a treia zi de tratament	După un număr de spălări
1.	I.D	23	Fem	4,8	Nedeterm	Nedeterm	Nedeterm	Nedeterm
2.	M.S	24	Fem	2,3	Nedeterm	Nedeterm	Nedeterm	Nedeterm
3	L.P	24	Fem	5,1	Nedeterm	Nedeterm	Nedeterm	Nedeterm

                                           X=4,07 

Cantitatea de colesterol total din sebumul recoltat de persoanele lotului experimental:

Nr Crt	Caz	Vârsta	Sexul	Înainte de tratament	După prima zi de tratament	După a doua zi de tratament	După a treia zi de tratament	După un număr de spălări
1.	P.I	24	Fem	5,5	3,04	2,1	1,8	3,6
2.	B.M	3,2	Fem	3,2	1,9	1,8	4,1	1,8
3	M.C	24	Fem	6	1,38	1,33	1,18	0,19
4.	C.P	24	Masc	3	1,33	1,9	1,2	2,3
5.	L.C	25	Masc	6	5,5	4,1	2,3	2
6.	V.D	24	Fem	3	2,47	1,9	1,9	1,6
7.	P.G	20	Fem	5,3	4,9	4	3,04	3
8.	L.G	24	Fem	3,6	4,1	3,6	2,1	1,6
9.	D.C	26	Masc	3,8	2,1	1,9	2,5	1,7
10.	P.C	26	Fem	5,5	2,8	2,47	1,9	1,6
				x=4,4	X1=2,9	X2=2,5	X3=2,22	X4=2,03

 

III. Determinarea florei microbiene înainte şi după utilizarea  Şamponului antiseboreic- Acnistat

Probele recoltate au fost trimise la un laborator de microbiologie, unde, din cantităţile de produs, s-au efectuat însămânţări pe medii de cultură (bulion glucozat şi gelozat sânge în plăci Petri de 10 cm diametru) pentru determinarea florei microbiene totale.

Pe mediile de cultură s-au dezvoltat înainte de aplicarea tratamentului, germeni nepatogeni (saprofiţi ai pielii capului din genul Corynebacterium, Pityrosporum ovale, stafilococi coagulazo-negativi, streptococi) precum şi germeni patogeni (coagulazo- pozitivi).

După folosirea preparatului antiseboreic numărul caloriilor se reduce considerabil, de asemenea varietatea germenilor (persistă în număr redus stafilococi coagulazo -  negativi, corynebacterium).

În concordanţă cu aceste rezultate sunt modificările subiective survenite după aplicarea tratamentului, îndeosebi dispariţia pruritului. Este relatat în literatura medicală că, Propyonilbacterium şi stafilococii sunt capabili să sintetizeze anumite enzime: lipaze, fosfataze, hiduronidaze, neuraminidaze şi lecitinaze. Tipul de enzimă eliberat împreună cu activitatea ei biologică variază în funcţie de proprietăţile fizico-chimice ale mediului de cultură şi diferitele substraturi utilizate. Aceste enzime hidrolizează lipidele determinând formarea de acizi graşi cu efect iritant asupra pielii capului.

IV. Aspecte particulare, subiective

 

Manifestările subiective ale persoanelor supuse experimentului, înaintea tratamentului, au fost:

- pruritul intens la nivelul pielii capului, apărut la un interval scurt de la un spălat cu şampon obişnuit;

- seboreea umedă reprezentată prin aspect lucios, gras al părului, prin senzaţie neplăcută de aderenţă a firelor de păr şi prin senzaţia de încărcare a pielii capului cu grăsimi şi diverse particule (care creează o stare de disconfort). Această manifestare s-a întâlnit îndeosebi în cazurile 1, 7 şi 8 din lotul experimental, care au relatat că intervalul de 4- 5 zile între două spălări este menţinut cu oarecare dificultate;

- seboreea uscată relatată sub formă de particule albe, lamelate, desprinse la nivelul pielii capului.

- căderea părului într-un ritm mai intens decât normal, apărută îndeosebi în timpul spălatului şi al periatului.

După folosirea şamponului şi ulterior a asocierii şampon – loţiune antiseboreică, s-a realizat o senzaţie de confort, de uşurare la nivelul pielii capului, dispariţia pruritului, o prelungire a intervalului între două spălări la 10, 11 zile şi oprirea completă a căderii părului capului.

Prezentarea produsului Acnistat-Şampon antiseboreic cu formula originală.

Conţine extracte active de plante cu acţiune locală dezinfectantă, precum şi elemente minerale cu rol trofic. Acţiunea şamponului antiseboreic este completată de loţiunea antiseboreică aferentă; aceasta se foloseşte la 1-2 zile după spălarea părului (în funcţie de intensitatea manifestărilor locale).

Indicatii: seboreea pielii capului si căderea părului

Precauţii:

Se va evita contactul cu ochii; dacă mici picături de şampon au pătruns în ochi, se va clăti cu apă abundentă până la dispariţia usturimii. Se va evita pătrunderea     şamponului sau a spumei de spălare în conductul auditiv extern.

Ingrediente: aqua, sodium laureth sulfate, cocamidopropyl betaine, sodium chloride, cocamide Dea, Calendula officinalis, aloe barbadensis, tocopheryl acetate, Disodium EDTA, Polyquaternium-7, Zinc Pyrithione, Imidazolidinyl Urea, Parfum, C.I. 42510.

Mod de întrebuinţare:

SE VA AGITA ENERGIC  FLACONUL ÎNAINTE DE FOLOSIRE PENTRU OMOGENIZAREA COMPONENTELOR. Agita bine flaconul pentru omogenizare

1. Aplica 3-4 ml (aproape jumatate capac) sampon pe pielea capului
2. Maseaza 4-5 minute energic tot parul
3. Asteapta pana la 10 minute pentru ca substantele sa patrunda in profunzime
4. Clateste bine cu apa
5. Repeta actiunea inca odata
6. La 1-2 zile după îmbăiere aplicati loţiunea antiseboreică aferentă. Se desface părul pe cărări şi se pulverizeaza loţiunea. Apoi, se masează uşor cu o bucăţică de tifon. Loţiunea antiseboreică aferentă  are acţiune dezinfectantă locală şi potentează acţiunea şamponului

Se recomandă spălarea părului de 2 ori pe săptămână.

Efecte adverse: la persoanele care prezintă o sensibilitate particulară crescută sau alergii la diferite alte substante, produsul Acnistat – Şampon antiseboreic, poate determina teoretic reacţii alergice minime, manifestate prin înroşirea locală a tegumentelor şi prurit; in cursul testărilor medicale nu au fost inregistrate astfel de reacţii. Spălarea abundentă cu apă pentru indepărtarea urmelor de şampon, este indicată în aceste situaţii.

Atenţie: se va agita energic atât flaconul de şampon, cât şi cel de loţiune inainte de folosire pentru omogenizarea componentelor. Se vor citi cu atenţie informaţiile ataşate pe flacon.

Ambalaj: Flacon 200ml.

Termen de valabilitate: 36 luni.

Produs avizat de Ministerul Sanatatii si Familiei – notificarea nr. 47999/13.05.2008

Produs avizat de Ministerul Sanatatii si Familiei

Notificarea nr. 47999/13.05.2008

Producător: S.C. IRCON S.R.L.

Iaşi, Calea Chişinăului nr. 6; tel/fax 040/0332.409746

info@ircon.ro

www.ircon.ro