Activitatea ştiinţifică

Principalele probleme privind activitatea științifică pot fi sintetizate astfel:

1. Vascularizaţia arterială a cordului a fost studiată pe un număr de aproximativ de 600 de piese care au fost disecate, injectate cu mase plastice, substanţe radioopace, gelatină, etc.Din acest material faptic destul de important s-au tras mai multe concluzii printre a care aş aminti:
-descrierea pentru prima dată în literatură a unei zone de confluenţă vasculară pe faţa antero-inferioară a ventriculului stâng, zonă care este situată la extremitatea vaselor de la acest nivel şi care explică astfel prin deficitul vascular (favorizat de acest aspect morfologic) frecvenţa mai mare a infarctului miocardic pe faţa antero-inferioară a ventriculului stâng.
-Diferitele tipuri de vascularizaţie ale cordului pot reprezenta suportul morfologic al unor modificări EKG, inexplicabil prin alte mecanisme.
-Necesitatea cunoaşterii diferitelor tipuri de vascularizaţie ale inimii pentru a putea aprecia pe coronografii riscul de cardiopatie ischemică, cunoscându-se faptul că anumite tipuri de vascularizaţie predispun la cardiopatie ischemică.
– Obiectivarea suportului morfologic al tulburărilor de ritm în accidentele vasculare cardiace şi rolul acestora în aprecierea prognosticului apropiat şi îndepărtat al bolnavului.

2. Vascularizaţia venoasă a inimii. Pe aceleaşi corduri injectate cu mase plastice s-au studiat şi venele cardiace. S-a insistat asupra teritoriilor venoase ale cordului şi s-a arătat că nu există nici o corespondenţă între teritoriile vasculare arteriale şi teritoriile vasculare venoase.
De asemenea, s-a mai arătat rolul sinusului coronar în reglarea circulaţiei arteriale a cordului, diferite aspecte morfologice şi malformaţii ale sistemului venos a cordului precum şi rolul posibil al venelor Vieussens-Thebesius în vascularizaţia prin contracurent a cordului.

3. Dezvoltarea embriolcgică a cordului. S-a urmărit pe lame seriate efectuate pe embrioni umani în fazele iniţiale ale dezvoltării, etapele evoluţiei embrionare a cordului, insistându-se asupra formării ansei cardiace, alinierii segmentelor sale şi septării cardiace.

4. Studiul morfologiei şi funcţiei endocrine a hipotalamusului . S-a arătat oă hipotalamusul ca verigă intermediară între sistemul nervos şi sistemul endocrin realizează adaptările organismului la condiţiile de peristază în funcţie de semnalele biochimice sosite la nivelul său, semnale prin care celulele nervoase comunică între ele.Astfel, în funcţie de mediaţia colinergică sau adrenergică care ajunge la nivelul neuronilor hipotalamici, (mediaţie care este influenţată de stimuli pozitivi sau negativi din mediul extern sau intern) se stimulează sau se inhibă eliberarea factorilor de eliberare (releasing factors sau releasing hormones) care la rândul lor acţionând asupra celulelor hipofizare influenţează întregul sistem endocrin al organismului, iar apoi celulele hormonodependente ale diferitelor organe.

5. Studiul texicităţii polihidroxiuretanului sintetizat pe bază de etilendiamidă în colaborare cu Institutul de Chimie Macromoleculară P. Poni Iaşi are drept scop testarea toxicităţii polihidroxiuretanului în vederea cuplării acestuia cu anumite medicamente (antibiotice, trombolitice) și realizarea unei eliberări controlate a medicamentelor. Lucrarea deşi finalizată în parte pe bază de contract a avut drept scop realizarea medicamentelor cu acţiune retard.

6. Studiul unor factori naturali (ceara de albine) în epitelizarea şi vindecarea arsurilor sau a altor soluţii de continuitate ale tegumentelor. S-a realizat un produs original cu mare putere cicatrizantă, fapt care a fost dovedit experimental pe animale de laborator sau la bolnavii cu arsuri şi care s-a finalizat prin acordarea unor brevete de invenţie.

7. Studiul acţiunii spironolactonei ca agent antiandrogen local în blocarea funcţiei receptorilor androgeni de la nivelul foliculului pilosebaceu din pielea capului. S-a propus aplicarea pentru prima dată a spironolactonei ca agent antiandrogen local în tratamentul sindromului sebereic şi a acneei juvenile.

8. Lucrând în clinică ca medic practician am căutat să rezolv anumite afecţiuni ale bolnavilor sau am căutat să dau soluţie la unele din problemele practicii medicale.

9. Realizarea unui produs cu acţiune antimicotică (pe bază de polioximetilenă şi acid acetic glacial) folosit în onicomicoze, intertrigo interdigital sau genitecrural.

10. Riscul hemoragic în suspensia utero-vaginală tip Burch Se arată importanţa rapoartelor vaselor iliace externe în special ale venei iliace externe cu ligamentul lui Cooper şi posibilitatea înţepării vaselor în timpul intervenţiei cu producerea consecutivă a hemoragiei.

11. Realizarea unui dispozitiv de extragere a craniului fetal în timpul naşterii, numit multivid-extractor. Această lucrare se află în curs de omologare. Subiectul, acestei lucrări a constituit obiectul tezei de doctorat.
Multividextracterul pe care l-am realizat ca lucrare originală reprezintă cea mai elocventă dovadă a rolului covârşitor pe care îl are anatomia ca regină a ştiinţelor medicale în rezolvarea problemelor de practică medicală. Totodată, lucrarea se încadrează în linia anatomiei funcţionale deschisă de înaintaşii noştri (Rainer, Gr. T. Popa) şi care a fost promovată cu mare măestrie de conducerile succesive ale Catedrei de anatomie umană din Iaşi.